Fibrilatie atriala – cauza pentru accident vascular cerebral?
O fibrilatie atriala reprezinta o tulburare de ritm caracterizata prin frecventa cardiaca neregulata si adesea rapida, care poate creste riscul de accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca si alte complicatii ale sistemului cardiovascular.
Ce este o fibrilatie atriala?
Inima este formata din patru camere, doua camere superioare, numite atrii, si doua camere inferioare, numite ventriculi. In camera superioara dreapta a inimii, atriul drept, se afla un grup de celule numit nodul sinusal. Acesta este considerat stimulatorul cardiac natural al inimii. Nodul sinusal produce semnalul care porneste in mod normal fiecare bataie de inima.
In mod normal, semnalul se deplasează prin cele doua camere superioare ale inimii si apoi printr-o cale de conectare intre camerele superioare si inferioare, numita nodul atrioventricular (AV). Miscarea semnalului face ca inima sa se contracte, trimitand sangele de la inima in corp.
Atunci cand apare o fibrilatie atriala, nodul sinusal nu mai functioneaza, iar atriile au o contractie haotica si superficiala, si nu mai expulzeaza sangele catre ventriculi in mod corespunzator. Stagnarea sangelui la nivelul atriilor se asociaza cu riscul de formare de cheaguri la acest nivel, cu posibiltatea de a migra catre alte organe.
Cea mai grava amenintare este reprezentata de riscul mai ridicat de accident vascular cerebral al persoanelor care sufera de aceasta afectiune, in comparatie cu cele care nu se afla in aceasta situatie. De asemenea, persoanele care sufera de fibrilatie atriala pot prezenta probleme legate de procesele cognitive, fiind afectate aspecte precum gandirea sau memoria.
Simptomele fibrilatiei atriale
Unele persoane care sufera de fibrilatie atriala nu prezinta simptome si nu sunt constiente de starea lor, pana cand afectiunea este descoperita in timpul unui examen clinic. Cei care au simptome de fibrilatie atriala pot prezenta semne si simptome precum:
- Palpitatii
- Stari de slabiciune
- Oboseala
- Ameteala
- Probleme de respiratie
- Dureri in piept
Tipuri de fibrilatie atriala
Observatiile clinice au dus la identificarea urmatoarelor tipuri de fibrilatie atriala:
Paroxistica
Persoanele care sufera de fibrilatie atriala paroxistica prezinta simptome care sunt intermitente si dureaza, de obicei, intre cateva minute pana la cateva ore. Uneori, acestea pot fi resimtite de-a lungul unei saptamani, iar in alte cazuri acestea pot aparea in mod repetat. Simptomele pot disparea de la sine sau in urma unui tratament.
Persistenta
Persoanele cu fibrilatie atriala persistenta prezinta simptome care nu dispar de la sine. In acest caz pentru restabilirea ritmului cardiac normal, este necesara cardioversia electrica sau medicamentoasa.
Persistenta de lunga durata
Acest tip de fibrilatie are caracter continuu si se poate intinde pe mai mult de 12 luni.
Permanenta
In cazul acestei forme de fibrilatie atriala, ritmul cardiac nu poate fi readus la normal, iar persoanele afectate trebuie sa foloseasca medicamente care raresc frecventa cardiaca si medicamente ce previn formarea cheagurilor de sange.
Factori de risc pentru fibrilatie atriala
Anomaliile sau deteriorarea structurii inimii sunt cele mai frecvente cauze ale fibrilatiei atriale. Cauzele posibile ale acestei afectiuni includ:
- Tensiunea arteriala crescuta;
- Infarctul;
- Boala cardiaca ischemica;
- Valvele cardiace anormale;
- Defecte cardiace congenitale;
- Glanda tiroida hiperactiva sau alt dezechilibru metabolic;
- Expunerea la substante stimulente, cum ar fi medicamente, cofeina, tutun sau alcool;
- Sindromul nodului sinusal bolnav;
- Bolile pulmonare;
- Interventii chirurgicale anterioare pe cord;
- Infectiile virale;
- Stresul cauzat de o interventie chirurgicala, pneumonie sau alte boli;
- Apneea de somn.
Unii factori cresc sansele de a suferi de fibrilatie atriala:
- Inaintarea in varsta;
- Afectiunile cardiovasculare;
- Tensiunea arteriala crescuta;
- Problemele cronice de sanatate;
- Consumul excesiv de alcool;
- Obezitatea;
- Istoricul familial.
Fibrilatie atriala – risc de accident vascular cerebral?
Fibrilatia atriala reprezinta un factor de risc major pentru producerea unor accidente vasculare cerebrale, deoarece sangele stagneaza in camerele superioare ale inimii (atrii) si astfel se pot forma cheaguri. Daca se formeaza un cheag de sange in camera superioara stanga (atriul stang), acesta ar putea migra catre creier, ducand la aparitia unui accident vascular cerebral prin blocarea fluxului de sange catre creier. De asemenea, cheagurile de sange pot bloca fluxul de sange si catre alte organe.
Pentru a tine sub control riscul asociat formarii cheagurilor, medicii pot recomanda folosirea unor medicamente care au rolul de a „subtia” sangele. In unele cazuri, folosirea tratamentului medicamentos, de „subtiere” a sangelui, nu reprezinta o optiune viabila, iar atunci este recomandata o procedura de inchidere a apendicelui atrial stang prin proceduri interventionale, minim invazive sau chirurgicale.
Diagnostic si tratament
Pentru diagnosticul fibrilatiei atriale, specialistii vor porni de la simptomele raportate de catre pacient, vor analiza istoricul medical si vor realiza examenul fizic al pacientului. De asemenea, pentru a evalua aceasta afectiune medicala este nevoie de o serie de teste printre care se numara:
- Electrocardiograma;
- Ecografia cardiaca;
- Teste de sange;
- Radiografia toracica.
Daca aveti fibrilatie atriala, recomandam atat consult cardiologic cat si neurologic pentru stabilirea gradul de risc pentru aparitia unui accident vascular cerebral.